Trăim o viață într-un loc, fiecare cu petecul lui bine determinat și nu ne cunoaștem vecinătățile, frumusețile și bogățiile. Prinși în ale zilnicelor preocupări, nu mai observăm trecerea reală timpului. Am devenit sclavi ai muncii, ai banului și orbi cu acte în regulă când e vorba de minunile care au loc sub ochii noștri. Visăm concedii plătite cu bani grei în străinătate, și nu vedem bogățiile larg deschise privirii, aici, la doi pași de casă. Avem noroc totuși de bătrânii satului. Ei încă mai vorbesc de Patrie, de Neam, de Țară, de Eroi. Vorbesc într-o limbă necunoscută, sunând a tânguire, poate și a reproș, că noi tinerii uităm care ne sunt rădăcinile.

Am intrat în Valea Mărului, parcurgând strada Marcel Crihană, recent numită astfel după numele celui care a fost criticul, istoricul literar, lingvistul, poetul, publicistul si nu in ultimul rand profesorul Marcel Crihană, născut la 18 mai 1942 în comuna Valea Mărului.
Auzisem de Monumentul de la Valea Mărului chiar de la primarul Florin Virgil Doca. Monumentul funerar al generalului Alexander Wasiliewich Gelhard, a fost ridicat în anul 1770. De ani buni se luptă primarul Florin Virgil Doca să pună în valoare monumentul realizat din cuburi de granit, pe care se află inscripționate caractere germane.

În data de 28 septembrie 2007, pe vremea când ocupa funcția de viceprimar, Florin Doca i-a scris Excelenței sale, ambasadorul Austriei la București o scrisoare în care îi aducea la cunoștință prezența Monumentului pe raza comunei Valea Mărului.

„Excelenţa Voastră
Domnule Ambasador
Avem onoarea să vă aducem la cunoştinţă că pe teritoriul administrativ al comunei Valea Mărului (fostă Puţeni), din judeţul Galaţi, există un monument istoric închinat ostaşilor austrieci morţi pe aceste meleaguri, în războiul ruso‑austriaco‑turc, din anii 1764‑1789. După cum se poate constata din ce a păstrat istoria orală, cât şi din ce ştim noi din documentele istorice, la 18 septembrie 1789, trupele austriece, conduse de Principele von Sachsen Coburg, sunt înconjurate (…) pe Dealul Puţenilor, solicitându‑se ajutorul comandantului rus Suvorov.
În memoria ostaşilor austrieci căzuţi în luptă, după încheierea ostilităţilor a fost ridicat un frumos monument, inscripţionat în limba germană. Noi dorim să fie păstrat şi, eventual, restaurat, pentru a reprezenta din nou rostul său iniţial. Monumentul, la această dată, nu figurează în Lista Naţională a Monumentelor Istorice, nici în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice. Din această cauză ne temem că se va accelera deteriorarea lui, existând riscul să se piardă un semn preţios al unor vremuri cu o istorie încărcată de evenimente controversate.
În acest sens, Excelenţă, vă rugăm să ne sprijiniţi în reglementarea dreptului de proprietate asupra monumentului, includerea sa oficială în lista de protejare şi conservare, şi, desigur, restaurarea construcţiei, în funcţie de interesele statului austriac. Vă rugăm să ne confirmaţi dacă sunt necesare discuţii şi date suplimentare privind un eventual proiect de repunere în valoare a acestui monument ridicat de austrieci. Mai dorim să ştim, totodată, dacă Statul austriac doreşte să devină, de drept, proprietarul lui, în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/ 2001, art. 4, pct. 11.
Anexăm copii după hărţile de război din anul 1789, traduceri din documentele istorice ale vremii şi poze cu monumentul.
Cu deosebită consideraţie, Florin Virgil Doca, viceprimar”
În 18 mai 2010, prin ORDINUL nr. 2.261, ținând seama de Avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice nr. 320/E/2009, în conformitate cu dispoziţiile ministrului culturii şi cultelor nr. 2.260/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi inventariere a monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor <>art. 13 alin. (1) pct. 2 lit. b) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale <>art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Monumentul funerar al generalului Alexander Wasiliewich Gelhard, a fost clasificat ca monument istoric, în categoria Monumente memoriale/funerare, grupa „B”, cod în Lista monumentelor istorice GL-IV-m-B-20986.

Ce povestesc bătrânele din Valea Mărului?
„Când au fost săpate șanțurile pentru canalizarea de la baie, băieții care au săpat au găsit multe oseminte de oameni, de eroi. Era o groapă unde au fost îngropați militari nemți. Am vorbit cu preotul, am adunat toate oasele într-o pânză albă și le-am îngropat la cimitirul din sat. Mai încolo, aici în curte, am găsit un soldat îngropat. Mulți mamă, tare mulți au fost găsiți. Dacă aici a fost războiul…” spune tanti Maria, ștergându-și ochii cu un colț al basmalei.

Ce s-a întâmplat cu osemintele?
„Le-am dus la cimitir, le-a îngropat creștinește cu lumânare. M-am dus cu sfeșnic, cu lumânări, cu tămâie, am făcut pomenire și la mănăstire. Ei sunt eroi necunoscuți. Eu în familie am un erou, pe bunicul meu Ștefan, mort în 1916, în Primul Război Mondial. Îl pomenesc eu acum, iar când n-oi mai putea eu…, poate or mai fi de-ai noștri, moștenitorii, care să-și amintească de el. Am rugat pe părintele să pomenească pe eroii cei necunoscuți care au fost și au luptat pe-aici pe la noi. Am și plâns, gândindu-mă că și ei săracii au avut copii care au rămas orfani, au avut mame care nu au mai știut de ei și i-au tot așteptat să se întoarcă acasă. Eroii noștri necunoscuți s-au luptat pentru noi să fie țara bună, să fie țara bogată. Nu avem voie să uităm de ei”.

Tanti Măndița Lupu, a povestit despre vizita unui cetățean neamț, sosit în urmă cu câteva zile la Monument.
„Săptămâna trecută a venit un neamț aici la monument. Băieții care stau la mine în gazdă și care lucrează la eoliene au șef pe neamțul ăsta. Ei au mers la la el și i-au spus de monument. A venit aici într-o seară cu mașina. Când a ajuns în fața monumentului, l-a luat în brațe, și tare a mai plâns și a mai vorbit pe limba lui, în fața monumentului. A făcut fotografii și a filmat monumentul. Din ce a tradus neamțul am înțeles că eroul care e îngropat aici a murit pe 2 februarie, nu am înțeles în ce an. A zis că vine duminică (n.r. pe 1 iulie), cu camera de luat vederi să filmeze și să ducă imaginile în Germania. De la revoluție încoace, nu prea s-a mai interesat nimeni de locul ăsta. Înainte venea preotul, veneau elevi, se făcea slujbă aici. Domnul primar al nostru, Florin Doca, vrea să facă ceva frumos aici, în memoria eroilor. Și o să facă că e om tare gospodar. Și trebuie făcut ceva, pentru că aici au fost foarte mulți soldați îngropați pe timpul războiului” spune tanti Măndița.

„Neamțul plângea în hohote și spunea uite unde au ajuns oamenii noștri. Tare multe oase de militari au fost găsite și aici lângă monument. Trei soldați au fost găsiți o dată. Apoi la mine în curte când am săpat beciul am găsit un craniu uman. Încă unul l-am găsit tot atunci, de la cap până la coste era intact” povestește tanti Măndița Lupu, cutremurându-se.

O altă mândrie a vălmărenilor este Stejarul Arcașilor, aflat la capătul satului Mândrești.
Am întrebat doi săteni cum ajungem la Stejar.
„Țineți drumul drept, intrați în pădure, tot înainte. Drumul ăsta negreșit vă duce direct la Stejar” au răspuns cu bucurie cei doi mândreșteni, întrebându-ne dacă avem aparat de fotografiat cu noi. „ Un așa stejar nu mai găsiți! Vine de la Ștefan cel Mare, taică. E Stejarul nostru. A fost al arcașilor lui Ștefan.”ne-a atras atenția unul dintre bătrânii din satul Mândrești.
Drumul până la Stejar a fost o feerie. Rar mai întâlnești în zona de sud a Moldovei frumuseți sălbatice ca cele din Mândrești. Pădurea are iz de mușchi, de plante, de arbori. Din mersul ușor al mașinii, am simțit adierea vântului iar gândul m-a dus la un alt stejar: la cel din Borzești, Stejarul răstignirii lui Mitruț.

Primarul Florin Virgil Doca, tanti Maria, tanti Măndița, bătrânii satului au dreptate când întreabă: „dacă nu avem noi grijă de istoria noastră, atunci cine?”

Plec din fața Stejarului după aproape o oră în care am  stat cufundat pe gânduri, întrebându-mă de ce oare oamenii și-au pus năframa uitării peste ochi și peste inimă, pierzându-se în războaie cotidiene care nu le fac decât rău? De ce nu își fac timp, puțin timp, pentru a-și întoarce privirea către trecut, pentru a încerca să deslușească crezurile străbunilor noștri ce și-au dat sângele și viața pentru un petec de pământ numit România, pământ pe care unii încearcă să îl vândă străinilor bucată cu bucată?

Am întrebat-o deunăzi pe bunica de ce nu vinde pământul? Are 80 de ani și merge cu sapa zilnic, de când mijesc zorii, să lucreze pământul moștenit din străbuni. Răspunsul bunicii m-a atins în suflet, ca un reproș, ca o durere, ca o palmă dată obrazului meu alb, de orășean:„ Bunicul meu și-a vândut boii de la jug pentru pământul ăsta, ca eu să vi-l las vouă moștenire. Au venit și mi-au dat 100 de milioane pentru un hectar, dar eu nu am vrut să îl dau. Eu vi-l dau vouă. Dacă voi îl veți vinde, va fi păcatul vostru. Pământul ăsta a fost muncit din greu, bunică și din el v-am crescut părinții și pe voi”.

autor, Aida Zaharia

Localitatea Valea Marului este compusa din doua sate: Valea Marului (ce include si catunul Coasta Vaii) si Mandresti la 4 km nord si este situata aproximativ in centrul judetului Galati; ocupa o suprafata de 5712 – o valoare medie a suprafetei printre comunele judetului. Avand un statut administrativ de comuna, localitatea are ca vecini in partea de nord si nord-vest comuna Corod, in partea de est comunele Smulti si Corni, in partea de sud comuna Cudalbi iar in partea de vest teritoriul comunei Matca. Comuna Valea Marului se incadreaza intr-o zona cu climat temperat – continental, cu diferentieri termice medii si mari, cu primaveri lungi si toamne scurte.

Resedinta de comuna, localitatea Valea Marului este racordata la sistemul urban de asezari prin municipiul Tecuci, situat la 23 km vest, legatura fiind asigurata prin drumul judetean modernizat 251. O importanta ponderata are drumul judetean 251C care se directioneaza spre nord facand legatura cu satul Mandresti, de unde se ramifica spre Corod nord-nord-vest drumul comunal 61; drumul judetean se continua spre nord-est catre localitatea Smulti. O legatura de importanta secundara este dirijata din sectorul estic al vetrei satului resedinta catre Maciseni, Corni, Varlezi si orasul Targu-Bujor reprezentata de drumul comunal 15. Spre sud dupa o curbura de 90 de grade se continua cu drumul judetean 251 , facand legatura cu localitatea Cudalbi. Un alt drum comunal DC 80 pornind din sectorul vestic al vetrei satului, leaga comuna de Corod. Resedinta de judet este situata la 71 km sud-est.

Istoric. Desi nu s-au facut studii arheologice sistematice in zona, un numar de piese arheologice identificate acidental sau fortuit exista in custodia muzeelor din Tecuci si Galati precum si in colectia arheologica a scolii din Mandresti. In perimetrul vetrei satului au fost identificate vestigii din perioada preistorica, dacica si medievala ceea ce indica locuirea neintrerupta a acestei zone incepand din timpuri indepartate.La 1.5 km de sat intr-un loc numit La Cismeaua Mare, a fost identificata ceramica de factura dacica si romana, provenind de la o asezare distrusa in urma terasarii terenului. De asemeni exista atestari arheologice din care reiese ca segmentul estic al Valului lui Athanaric trecea pe langa  Puteni  (cum era inainte numita Valea Marului). De asemenea in partea de nord au fost descoperite vestigii apartinand culturilor Noua, Dridu precum si gorgane si tumuli. Puteni-Valea Marului, are numele vechi legat de puturile numeroase sapate pe valea Gerului, de localnici, pentru alimentarea cu apa.Prima sa atestare documentara dateaza din 4 martie 1533. Numele localitatii a fost schimbat in 1965 de catre autoritatile locale, mai intai in 23 August si apoi la cateva luni distanta, printr-o alta sedinta, la propunerea unei tinere angajate a scolii s-a ales numele unor tarlale agricole productive: Valea Marului!

Sistemul sanitar. Serviciile sanitare sunt asigurate in prezent de doua Cabinete Medicale Individuale localizate in sediul din Dispensarul medical Valea Marului si Mandresti, avand ca titulari pe Dr Chiriac Carmen Liliana cu ajutata de o asistenta medicala si pe Dr Chebac Oana Mihaela de asemeni cu o asistenta. De curand (in cursul anului 2004) s-a realizat un Serviciu de Permanenta – un mare succes din punctul de vedere la serviciilor medicale oferite cetatenilor nostri, acestia avand acum acces la servicii medicale 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana.

Invatamantul. Comuna Valea Marului are in prezent trei Scoli Generale, o Scoala de Arte si Meserii Scoala si trei gradinite.
Scoala din Mandresti avea in 2002 99 de elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial.
Cladirea scolii generale din Valea Marului, renovata general si modernizata la standarde europene in 2003 gazduieste elevi in invatamantul primar si gimnazial. In 2000 existau 17 cadre didactice in invtamantul primar 20 in cel profesional si 3 in cel profesional. Se are in vedere si construirea unei noi scoli, demararea constructiei fiind iminenta.

Religia. Majoritatea locuitorilor din Valea Marului este de religie crestin-ortodoxa.
Ritualurile corespunzatoare se desfasoara in localurile de cult – doua biserici, fiecare cu cate un cimitir aferent, una in Valea Marului si una in Mandresti. De asemenea mai exista si circa 20 de troite construite cu fonduri locale de catre cetatenii comunei.

Economie. In Valea Marului, suprafata de 5941 ha din extravilan este impartit in locuri aflate in folosinta privata, suparfata medie a unui lot fiind de 2 – 2.5 ha. Cultura principala este porumbul, urmat cu suprafete mai mici de grau, floarea soarelui si sfecla de zahar. De asemeni majoritatea familiilor au in proprietate si suprafete cu vita de vie, cam 10% din supafata agricola. Exista in prezent o orientare spre legumicultura dupa modelul de succes al vecinilor din Matca. Sectorul zootehnic este reprezentat de ovine, porcine si taurine pe care locuitorii le cresc pentru asigurarea necesarului propriu. La nivelul anului 2001 existau 200 de salariati, din care 28 in agricultura, 26 in comert si alimentatie publica 39 in invatamant restul lucrand in administratia publica local, sanatate si prestari servicii. De asemeni existau si 70 de someri.

Utilitare. Transportul de persoane catre localitatile invecinate se face cu autobuze, microbuze si cu autoturismele proprii. Serviciul de alimentare cu apa este una dintre utilitatile aflate pe lista de prioritati – exista un proiect aprobat lucrarile urmand sa demareze cat de curand. De asemeni pentru viintorul apropiat se are in vedere alimentarea cu gaze naturale a comunei, in colaborare cu comunele vecine.

Obiectivele  principale ale dezvoltarii comunei Valea Marului constau in:

* Dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neingradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura ( apa, canalizare, distributie gaze, electricitate, cai de transport);

* Protectia mediului;

* Reducerea saraciei;

* Regenerare  ( regenerarea capitalului natural,  precum si reabilitarea urbana prin  reamenajarea centrului satului de resedinta al comunei, amenajarea unui parc, reabilitarea spitalului si dispensarului uman, construirea unui camin cultural, refacerea fatadelor cladirilor aflate in patrimoniul primariei , redefinirea functiunilor acestora.

Tinand cont de conditiile specifice ale zonei, in subsidiar obiectivelor generale, comuna Valea Marului isi propune totodata si isi asuma responsabilitatea fata de persoanele defavorizate.
Realizarea obiectivelor generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare, politicile, planificarea strategica, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

* Dezvoltarea durabila , astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatori economici;

* Intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si structurarea serviciilor publice in raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii;

* Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public- privat;

* Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanta;

* Integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judetului Galati si ale regiunii din care face parte;

* Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale , financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale intr-un ciclu natural;

* Utlizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta sustenabilitatii ,respectiv emiterea de reglementari si functionarea utilitatilor publice in sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;

* Design-ul sustenabil arhitectonic in temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, orintarea spatiala a cladirilor, “structuri verzi” in jurul cladirilor, microclimat, eficienta energetica;

* Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

* Analiza capacitatii tehnice de executie;

* Evaluarea eficientei resurselor financiare si umane;

* Evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obtinute;

* Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia ; corespondenta intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;

* Evaluarea nevoilor familiilor sarace si a capacitatii primariei de a asigura accesul acestora la locuri de munca, servicii publice de baza, venit minim;

* Protectia mediului;

* Realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de  a obtine profituri viitoare;

* Asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii ( informatii topografice, informatii statistice, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).

Principiile de reabilitare a satelor componente comunei Valea Marului, potrivit planului de urbanism general :

* Planificarea intregii zone de locuit a satului va fi integrata, astfel incat sa cuprinda cladiri de locuit , cladiri cu destinatie comerciala, scoli si gradinite in satele Valea Marului si Mindresti, infrastructura edilitara necesara pentru nevoile zilnice ale rezidentilor;

* Satele vor avea un centru care combina functiunile comerciale cu cele civice, culturale si de agrement;

* Se vor amenaja spatii deschise in forma de scuar, spatii cu verdeata si un parc in centrul satului de resedinta;

* Spatiile deschise vor avea un design care sa incurajeze prezenta rezidentilor;

* Comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a deseurilor;

* Comunitatile vor utiliza in mod rational resursele de apa;

Localitatea Valea Marului este compusa din doua sate: Valea Marului (ce include si catunul Coasta Vaii) si Mandresti la 4 km nord si este situata aproximativ in centrul judetului Galati; ocupa o suprafata de 5712 – o valoare medie a suprafetei printre comunele judetului. Avand un statut administrativ de comuna, localitatea are ca vecini in partea de nord si nord-vest comuna Corod, in partea de est comunele Smulti si Corni, in partea de sud comuna Cudalbi iar in partea de vest teritoriul comunei Matca. Comuna Valea Marului se incadreaza intr-o zona cu climat temperat – continental, cu diferentieri termice medii si mari, cu primaveri lungi si toamne scurte.

Resedinta de comuna, localitatea Valea Marului este racordata la sistemul urban de asezari prin municipiul Tecuci, situat la 23 km vest, legatura fiind asigurata prin drumul judetean modernizat 251. O importanta ponderata are drumul judetean 251C care se directioneaza spre nord facand legatura cu satul Mandresti, de unde se ramifica spre Corod nord-nord-vest drumul comunal 61; drumul judetean se continua spre nord-est catre localitatea Smulti. O legatura de importanta secundara este dirijata din sectorul estic al vetrei satului resedinta catre Maciseni, Corni, Varlezi si orasul Targu-Bujor reprezentata de drumul comunal 15. Spre sud dupa o curbura de 90 de grade se continua cu drumul judetean 251 , facand legatura cu localitatea Cudalbi. Un alt drum comunal DC 80 pornind din sectorul vestic al vetrei satului, leaga comuna de Corod. Resedinta de judet este situata la 71 km sud-est.

Istoric. Desi nu s-au facut studii arheologice sistematice in zona, un numar de piese arheologice identificate acidental sau fortuit exista in custodia muzeelor din Tecuci si Galati precum si in colectia arheologica a scolii din Mandresti. In perimetrul vetrei satului au fost identificate vestigii din perioada preistorica, dacica si medievala ceea ce indica locuirea neintrerupta a acestei zone incepand din timpuri indepartate.La 1.5 km de sat intr-un loc numit La Cismeaua Mare, a fost identificata ceramica de factura dacica si romana, provenind de la o asezare distrusa in urma terasarii terenului. De asemeni exista atestari arheologice din care reiese ca segmentul estic al Valului lui Athanaric trecea pe langa Puteni (cum era inainte numita Valea Marului). De asemenea in partea de nord au fost descoperite vestigii apartinand culturilor Noua, Dridu precum si gorgane si tumuli. Puteni-Valea Marului, are numele vechi legat de puturile numeroase sapate pe valea Gerului, de localnici, pentru alimentarea cu apa.Prima sa atestare documentara dateaza din 4 martie 1533. Numele localitatii a fost schimbat in 1965 de catre autoritatile locale, mai intai in 23 August si apoi la cateva luni distanta, printr-o alta sedinta, la propunerea unei tinere angajate a scolii s-a ales numele unor tarlale agricole productive: Valea Marului!

Sistemul sanitar. Serviciile sanitare sunt asigurate in prezent de doua Cabinete Medicale Individuale localizate in sediul din Dispensarul medical Valea Marului si Mandresti, avand ca titulari pe Dr Chiriac Carmen Liliana cu ajutata de o asistenta medicala si pe Dr Chebac Oana Mihaela de asemeni cu o asistenta. De curand (in cursul anului 2004) s-a realizat un Serviciu de Permanenta – un mare succes din punctul de vedere la serviciilor medicale oferite cetatenilor nostri, acestia avand acum acces la servicii medicale 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana.

Invatamantul. Comuna Valea Marului are in prezent trei Scoli Generale, o Scoala de Arte si Meserii Scoala si trei gradinite.
Scoala din Mandresti avea in 2002 99 de elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial.
Cladirea scolii generale din Valea Marului, renovata general si modernizata la standarde europene in 2003 gazduieste elevi in invatamantul primar si gimnazial. In 2000 existau 17 cadre didactice in invtamantul primar 20 in cel profesional si 3 in cel profesional. Se are in vedere si construirea unei noi scoli, demararea constructiei fiind iminenta.

Religia. Majoritatea locuitorilor din Valea Marului este de religie crestin-ortodoxa.
Ritualurile corespunzatoare se desfasoara in localurile de cult – doua biserici, fiecare cu cate un cimitir aferent, una in Valea Marului si una in Mandresti. De asemenea mai exista si circa 20 de troite construite cu fonduri locale de catre cetatenii comunei.

Economie. In Valea Marului, suprafata de 5941 ha din extravilan este impartit in locuri aflate in folosinta privata, suparfata medie a unui lot fiind de 2 – 2.5 ha. Cultura principala este porumbul, urmat cu suprafete mai mici de grau, floarea soarelui si sfecla de zahar. De asemeni majoritatea familiilor au in proprietate si suprafete cu vita de vie, cam 10% din supafata agricola. Exista in prezent o orientare spre legumicultura dupa modelul de succes al vecinilor din Matca. Sectorul zootehnic este reprezentat de ovine, porcine si taurine pe care locuitorii le cresc pentru asigurarea necesarului propriu. La nivelul anului 2001 existau 200 de salariati, din care 28 in agricultura, 26 in comert si alimentatie publica 39 in invatamant restul lucrand in administratia publica local, sanatate si prestari servicii. De asemeni existau si 70 de someri.

Utilitare. Transportul de persoane catre localitatile invecinate se face cu autobuze, microbuze si cu autoturismele proprii. Serviciul de alimentare cu apa este una dintre utilitatile aflate pe lista de prioritati – exista un proiect aprobat lucrarile urmand sa demareze cat de curand. De asemeni pentru viintorul apropiat se are in vedere alimentarea cu gaze naturale a comunei, in colaborare cu comunele vecine.

Obiectivele principale ale dezvoltarii comunei Valea Marului constau in:

* Dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neingradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura ( apa, canalizare, distributie gaze, electricitate, cai de transport);

* Protectia mediului;

* Reducerea saraciei;

* Regenerare ( regenerarea capitalului natural, precum si reabilitarea urbana prin reamenajarea centrului satului de resedinta al comunei, amenajarea unui parc, reabilitarea spitalului si dispensarului uman, construirea unui camin cultural, refacerea fatadelor cladirilor aflate in patrimoniul primariei , redefinirea functiunilor acestora.

Tinand cont de conditiile specifice ale zonei, in subsidiar obiectivelor generale, comuna Valea Marului isi propune totodata si isi asuma responsabilitatea fata de persoanele defavorizate.
Realizarea obiectivelor generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare, politicile, planificarea strategica, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

* Dezvoltarea durabila , astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatori economici;

* Intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si structurarea serviciilor publice in raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii;

* Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public- privat;

* Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanta;

* Integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judetului Galati si ale regiunii din care face parte;

* Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale , financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale intr-un ciclu natural;

* Utlizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta sustenabilitatii ,respectiv emiterea de reglementari si functionarea utilitatilor publice in sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;

* Design-ul sustenabil arhitectonic in temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de constructii, design-ul unei cladiri, bioclimatul, orintarea spatiala a cladirilor, “structuri verzi” in jurul cladirilor, microclimat, eficienta energetica;

* Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

* Analiza capacitatii tehnice de executie;

* Evaluarea eficientei resurselor financiare si umane;

* Evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obtinute;

* Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia ; corespondenta intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;

* Evaluarea nevoilor familiilor sarace si a capacitatii primariei de a asigura accesul acestora la locuri de munca, servicii publice de baza, venit minim;

* Protectia mediului;

* Realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;

* Asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii ( informatii topografice, informatii statistice, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).

Principiile de reabilitare a satelor componente comunei Valea Marului, potrivit planului de urbanism general :

* Planificarea intregii zone de locuit a satului va fi integrata, astfel incat sa cuprinda cladiri de locuit , cladiri cu destinatie comerciala, scoli si gradinite in satele Valea Marului si Mindresti, infrastructura edilitara necesara pentru nevoile zilnice ale rezidentilor;

* Satele vor avea un centru care combina functiunile comerciale cu cele civice, culturale si de agrement;

* Se vor amenaja spatii deschise in forma de scuar, spatii cu verdeata si un parc in centrul satului de resedinta;

* Spatiile deschise vor avea un design care sa incurajeze prezenta rezidentilor;

* Comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a deseurilor;

* Comunitatile vor utiliza in mod rational resursele de apa;